3×3 principii despre responsabilizarea copiilor

Am tot scris despre acest subiect, dar niciodată nu e prea mult! Simt că vin în urma noastră generații cu așa puține abilități practice, încât cei care vor ști să se descurce singuri, în 10-15 ani vor părea niște super-oameni. De ce să nu fie chiar copiii noștri așa?

Tot meditând la subiect, am „teoretizat” câteva principii care să te ajute și pe tine dacă vrei să ai rezultate:

1. Începe cu responsabilitatea față de propria persoană! Poți dezvolta această calitate de pe la 3-4 ani: spălatul pe față și pe dinți, îmbrăcatul / dezbrăcatul, tot ce ține de îngrijirea propriului corp. Dacă nu știe să aibă grijă de el însuși, cum să fie responsabil cu lucruri din afara lui? Etapa este completă când copilul nu mai are nevoie de remindere din partea ta. Provocarea nu ține de copil, ci de tine, adultul, pentru că e necesar să vorbești constant.

2. Continuă cu responsabilitatea față de propriile lucruri! Sticla de apă pusă în ghiozdan, cartea de colorat înapoi în dulap, jocurile preferate puse la loc, geaca în cuier – fiecare mic obicei ajută la dezvoltarea frumoasă a micuțului tău. Și aici e ușor de teoretizat, mai greu de aplicat, mai ales dacă tu ca adult nu ești puțin riguros cu tine însuți, cu lucrurile tale personale. Cum să înveți pe altul ceea ce tu nu poți îndeplini?

3. Pasul 3, de durată, care necesită și mai multă perseverență din partea părinților –  responsabilități în casă! Fă o listă de treburi potrivite vârstei lui și începeți practicare constantă a două-trei task-uri. Pe măsură ce devin obicei, mai adaugă. Ai aici lista noastră de treburi și vârstele copiilor, dar și acest ⬇️ checklist, dacă ai nevoie de puțină inspirație.

Ca întregul proces să decurgă (relativ) ușor, e necesar să respecți 3 principii:

1. Reguli simple, explicate clar! Oricât de intuitiv ar părea pentru noi, părinții, orice proces trebuie „desfăcut” în bucățele mici și prezentat copiilor pe înțelesul lor. Cu cât îl înțeleg mai bine, cu atât îl pot reproduce. „Punem hainele la loc!” poate fi complicat pentru cei mici dacă nu li se arată locul în dulp sau moduri de împachetare.

2. Consecințe pentru nerespectare orice regulă încălcată constant atrage după ea niște restricții, pedepse sau oricum vrei să le numești. Poate ai copii care ascultă din prima, care nu-ți apasă toate butoanele deodată, care cooperează și înțeleg ce vrei de la ei.. ai mei nu sunt așa! Știu că nu e la modă să pedepsești comportamentele greșite, dar eu, în casa mea, cu copiii mei fac cum cred eu mai bine. Mi-i cunosc foarte bine pe fiecare în parte și știu la ce sunt receptivi. Îi iubesc de nu mai pot, chiar și când le iau telefoanele, le dau să lucreze suplimentar sau le expun listele mele lungi de reguli.

3. Explicații continue aici e secretul reușitei😅multe readuceri aminte, mult stat de vorbă de ce facem, ce facem; continua vorbă care uneori pare neauzită este indispensabilă succesului pe termen lung.

Vei întreba probabil dacă se merită atâta muncă, vorbă multă, energie consumată? Ce obții după eforturi astronomice? E simplu, dar foarte valoros pentru copil:

1. Independență – primă calitate a adultului care se descurcă singur, în orice situație. Dacă scopul tău e să crești copii care să înflorească în viață, chiar și atunci când tu nu le vei putea fi de ajutor, atunci știi ce ai de făcut😉. Orice lucru mărunt cu care pot să-și facă zilele mai ușoare, experiențele mai complete, anii mai deosebiți, vine prin capacitatea de a avea grijă de ei cât mai autonom.

2. Stimă de sine – o altă „piatră” copleșitor de importantă din temelia unui adult funcțional. „Pot singur!” aduce multă putere copilului care știe să cumpere o pâine, să curețe un morcov, să gătească ceva simplu. Pe măsură ce trec anii și adună astfel de conștientizări, devine din ce în ce mai sigur pe el, mai sigur de el.

3. Progres – aici tindem pentru copil cu cele două calități de mai sus: să fie azi mai bun ca ieri, să se uite în urmă și să vadă cât a crescut, să-i fie din ce în ce mai ușor să treacă prin viață.

Pare greu?

Chiar este!

Merită?

Cu toată inima, DA!

Vă mulțumesc pentru vizita pe blogul Cuibulancutei. Dacă v-a plăcut acest articol, vă invit să dați un like sau un share. Vă aștept și pe Instagram la cuibulancutei!

2 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *