Vindecare din grădină

„Mai degrabă decât să creadă în ierburi, Hristofor credea în faptul că prin fiecare iarbă vine ajutorul Domnului pentru un anumit lucru.„

Am citit „Laur” și dincolo de frumoasa poveste pe care Vodolazkin o țese, mi-a plăcut extrem de mult felul în care sunt prezentate puterile binefăcătoare ale plantelor. Mi-a întărit și mai mult convingerea că trebuie să continui cu grădinăritul☺.

Cum apar primele semne de primăvară, caut cu nesaț în grădină „bunătăți”; mă bucur de urzicile fragede, de primele frunze de pătrunjel, lobodă sau leustean, aștept cu încântare primele salate, fructe și legume pline de gust și sănătate. Dumnezeu ne-a lăsat belșug de plante vindecătoare, singurul nostru efort e să le căutăm pe cele necesare trupurilor noastre.

Mentă și tei am mereu în cutia cu ceaiuri; iarna e lungă, familia e mare și-mi doresc să am la îndemână plante pentru ceaiuri gustoase.

Am adunat flori de soc și le-am uscat, îmi vor fi de folos când copiii vor avea probleme cu digestia.

Am cules mănunchiuri de pătrunjel, mărar, leuștean, cimbru și busuioc și le-am uscat, apoi le-am depozitat în pungi de hârtie. Dau o aromă deosebită mâncărurilor, în zilele friguroase de iarnă.

Ne-am bucurat de rodul muncii noastre, cu o recunoștință deosebită pentru fiecare plantă.

Am avut un an grozav în grădină: am învățat multe lucruri despre plantat și îngrijit, cules și conservat; pentru anul viitor am planuri mult mai limpezi, pentru că știu ce ne place, cât consumăm, cât pot munci. Copiii au fost implicați în fiecare etapă și le-a prins bine să simtă ritmul vieții, al muncii, al răsplătirii.

În vremurile acestea pline de incertitudini, grădina mi-a fost loc de odihnire, bucurie și împlinire; dincolo de munca uneori grea, de durerea mâinilor, de praful de pe încălțări, de buruienile încăpățânate să reapară, Dumnezeu mi-a binecuvântat efortul peste așteptări: cafeaua băută la umbra copacilor, cu copiii alergând liberi și desculți pe lângă mine, cu priveliștea roșiilor pline de rod sub ochi, au adus în inima mea un calm greu de atins în altă parte. Prețuiesc fiecare zi, cu bucuria ei și cu speranța că anul viitor va fi mai bine!!

Sursă foto: arhiva personală

Vă mulțumesc pentru vizita pe blogul Cuibulancutei. Dacă v-a plăcut acest articol vă invit să dați un like mai jos. Vă aștept și pe Instagram cuibulancutei.