..sarcina și nașterea fiecăruia dintre ei, prima întâlnire, primul alăptat, emoția necunoscutului și fiorul de dragoste care tot crește de atunci;
..alăptările dese și prelungi, în miez de noapte, dimineața devreme, la prânz și seara, în care gurițele lor căutau sânul meu, iar inima mea creștea de împlinire;
..mirosul dulce de bebeluș, cel mai frumos din lume, fără seamăn, fără comparație, simțit pe deplin și întipărit în sufletul meu;
..mânuțele neliniștite, piciorușele grăsune, burticile pline de lapte și fețele dulci pupăcite și mult iubite;
..îmbrățișări primite pe neașteptat, complimente sincere făcute în public și vorbe de duh spuse în cele mai neobișnuite momente;
..diminețile târzii, în care au dormit la pieptul meu fără griji, fără temeri, fără neliniști;
..serile în care le-am citit povești, cu fiecare dintre ei cuibăriți de vreo parte a corpului meu, să încapă toți;
..floricelele proaspete primite de la ei, desenele cu familia noastră, poveștile inventate și spuse de o sută de ori;
..călătoriile noastre, cu gălăgie și cântec, cu glumele tatălui și râsetele copiilor, cu exclamații de bucurie și încântări de frumusețe;
..bucuria fără margini pe care sufletul meu o simte când văd cum crește prietenia dintre ei, cum se ajută unii pe ceilalți, cum „complotează” împreună să ne facă nouă, părinților, surprize;
..serile în care rămân și mă uit la ei cum dorm, minunându-mă de frumusețea lor și de bucuria din inima mea preaplină și împlinită;
..lacrimile mele de emoția primei zile de grădiniță sau de școală, la câștigarea vreunui premiu, la serbări, la zilele lor de naștere sau în zilele obisnuite când realizez că sunt ai mei din ce în ce mai puțin;
..rugăciunile făcute împreună la începutul școlii, plecarea într-o călătorie, sărbătorind bucuria sau nădăjduind scăparea, sinceritatea și deplina încredințare în puterea lui Dumnezeu;
..bucuria copiilor la venirea acasă a tatălui, cu brațul plin de surprize, ca să răsplătească buna purtare de peste zi;
..chicotelile lor vesele înainte de culcare, joaca împreună, alergatul desculți prin nisip, încântarea unei descoperiri noi și toată bucuria inimii de copil..
..zilele de weekend petrecute la grădină, fiecare bucurându-se în felul lui: copiii pe tobogan sau la groapa cu nisip, tata direticând la biciclete, mama printre legume.
Inima mea de mamă adună bucăți din zile și din nopți pentru vremea când copiii vor pleca și în cuib vor rămâne doar amintirile !
Sursa foto: unsplash
Vă mulțumesc pentru vizita pe blogul Cuibulancutei. Dacă v-a plăcut acest articol vă invit să dați un like mai jos. Vă aștept și pe Instagram cuibulancutei.
Cât de frumos le-ai cuprins pe toate!!!
Absolut minunat! Asa este! Desi am doar doi copii, ma regasesc intru totul in ceea ce ai descris….