Lupta pentru inima mamei

E liniște.. în tăcerea dimineții, o mamă se reculege după încă o noapte grea. De când deschide ochii, rugăciunea ei abia murmurată are aceleași cuvinte, de ani de zile: „Doamne, ajută-mă să fiu astăzi o mamă mai bună pentru copiii mei!”

Se ridică încrezătoare și cu mâinile fragile începe o nouă zi de lupte: trezește copiii, pregătește pachețelele, îi îmbracă pe fiecare și iese cu ei în fugă spre școală. Aproape în fiecare dimineață, cineva e nemulțumit de pantaloni, de sandwich sau de tonul încurajării. Cu cât își dorește mai mult să rămână calmă, cu atât ispitele sunt mai puternice.

Pe drumul de întoarcere, singură cu gândurile ei, face planul pentru orele următoare: gătit, spălat, ordonat. Și-ar dori o jumătate de oră de nefăcut nimic, dar vasele nu se spală singure, nici hainele. Știe că dacă amână treburile acestea mici, haosul umple fiecare colț al căminului pe care cu atâta efort se străduiește să-l țină frumos.

La amiază deja e obosită. Își mai face o cafea, cu care se amăgește că prinde puteri. Cei mici se întorc de la școală, cei mari pleacă, bebelușul vrea partea lui de atenție și îngrijire. Iar pune masa, iar o strânge. Se judecă continuu că nu a pregătit ceva mai bun, că nu reușește să păstreze ordinea de revistă, cu decoruri de sezon și flori proaspete în vaze.

Spre seară un nou hăirup, cu ultimele zvâcuri de energie: verificat teme, pregătit ghiozdane și hainele pentru o nouă zi, adunat jucării împrăștiate prin baie, hol și bucătărie, stat după copii să-și facă treburile.

Când în casă este în sfârșit liniște, după luptele intense de la ora stingerii, în mintea ei zbuciumul continuă. Enumeră dățile în care și-a ieșit din fire, a țipat la copii, și-a pierdut răbdarea. A întârziat la antrenament, nu și-a dat seama că pe mijlociu îl supără ochii; cel mare ar avea nevoie de mai multă încurajare, fetița de prezența ei caldă, băieții de mai multă joacă împreună.

De parcă toate îngrijorările ei nu i-ar fi de ajuns, mai poartă pe umeri și prejudecăți, vorbe tăioase și priviri critice din partea celor din afară: „Ce ți-au trebuit 100 de copii?”, „De ce te plângi, tu, care te lauzi că le poți face pe toate?”, „Ești prea exagerată cu atâtea liste, reguli și planuri!”. O vor mai slabă, mai aranjată, mai citită, mai altfel decât este; să jongleze perfect cu fiecare bilă pe care o aruncă în aer: copii, soț, carieră, ea însăși, casa, pasiunile ei.

Spre miez de noapte ațipește, cu aceeași rugăciune în minte: „Doamne, ajută-mă ca mâine să fiu o mamă mai bună pentru copiii mei!”.

Dragă mamă care te regăsești în rândurile acestea,

ești atacată din multe părți pentru că munca ta este valoroasă! Dacă nu ai face nimic, nu ai avea probleme, nici provocări, nici îngrijorări. Tu crești oameni, nu oricum, ci buni, simțitori, credincioși. Pentru inima ta se dă bătălie după bătălie: să-ți slăbească dragostea, să-ți fure energia, să-ți copleșească bucuria, să-ți minimizeze slujirea. Ia fiecare zi cu mulțumire pentru ce ai, cu resemnare pentru ce nu poți schimba și cu mult curaj pentru ziua care urmează. Restul vorbelor, criticilor și gândurilor de nimicnicie, din mintea ta sau din gura altora, ignoră-le. Ești prețioasă, iubită și valoroasă în ochii lui Dumnezeu! Ce mare, profund și puternic aliat ai în fiecare bătălie care se dă pentru inima ta!

6 comentarii

  1. Ce frumos!! Și cat de bine mă regăsesc în fiecare slovă așezată aici..fii veșnic binecuvântată!! Domnul să întărească toate mamele și pe tine și m ai mult, să m ai poți scrie realitatea cu care ne confruntăm!!GBU

  2. Dacă aș putea să scriu picurii care se preling pe fața mea, mi-ar fi trebuit mai multe dreptunghiuri să las un comentariu..🥺🤍
    Fi veșnic binecuvântată!💎

  3. Dumnezeu să ți de-a sănătate și putere !Îți mulțumim pentru fiecare poveste ce o scrii!Sa nu renunți la blog!

  4. eu sunt bărbat și nu pot înțelege cinstit, dar Dumnezeu înțelege ⬇️
    10Cine poate găsi o femeie* cinstită? Ea este mai de preţ decât mărgăritarele.
    11Inima bărbatului se încrede în ea şi nu duce lipsă de venituri.
    12Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.
    13Ea face rost de lână şi de in şi lucrează cu mâini harnice.
    14Ea este ca o corabie de negoţ: de departe îşi aduce pâinea.
    15Ea se* scoală când este încă noapte şi dă** hrană casei sale şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
    16Se gândeşte la un ogor şi-l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie.
    17Ea îşi încinge mijlocul cu putere şi îşi oţeleşte braţele.
    18Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.
    19Ea pune mâna pe furcă şi degetele ei ţin fusul.
    20Ea* îşi întinde mâna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.
    21Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărămiziu.
    22Ea îşi face învelitori, are haine de in subţire şi purpură.
    23Bărbatul* ei este bine văzut la porţi, când şade cu bătrânii ţării.
    24Ea face cămăşi şi le vinde şi dă cingători negustorului.
    25Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă şi râde de ziua de mâine.
    26Ea deschide gura cu înţelepciune şi învăţături plăcute îi sunt pe limbă.
    27Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei şi nu mănâncă pâinea lenevirii.
    28Fiii ei se scoală şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală şi-i aduce laude zicând:
    29„Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.”
    30Dezmierdările sunt înşelătoare şi frumuseţea este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
    31Răsplătiţi-o cu rodul muncii ei şi faptele ei s-o laude la porţile cetăţii!

  5. Multumesc,Ancuta!Era pt mine acest articol.Am 4 copii,ma zbat cu multe.Am crezut ca cei din jur inteleg pana intr-o zi cand o verisoara mi-a zis exact ce ai enumerat tu: mai slaba,mai citita,etc.Prima data m-a durut,pe urma am realizat ca cei din jur nu au cum sa inteleaga, nu ducem aceeasi lupta toti si asta este.Conteaza ce fac eu si nu cum ma vad ceilalti,ei ma vad prin prisma valorilor lor si treaba lor oricat de apropiati ne sunt acesti oameni.Spor in tot ceea ce faci!

  6. Este o încurajare mare când știm că nu suntem singuri confruntate zilnic cu situații care ne depășește… Multe dezamăgire, multe eșecuri cu noi, cu ceilalți. 🥺. O încurajare și o stimulare mare pentru mine este in 1 Tesaloniceni 5: 16-18 !🙏🏼🥰 Domnul este cu noi! Reînnoiește puterile noastre! Ne dă atâtea binecuvântări și bucurie! ☺️

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *