Deși e aproape jumătatea lunii mai, grădina noastră încă nu e „așezată”; mai avem de completat cu răsaduri, flori și legume. Prea puține roade astăzi.. câteva căpșuni, mentă și zece fire de ceapă verde, puse în grabă din niște plante încolțite la bloc.
Mă încurajez singură, în timp ce analizez terenul liber, buruienile ieșite viguros și iarba care cucerește cărarea🫣. Acum e vreme de plantat, ca la toamnă să avem ce recolta! Acum sădim, ca lunile viitoare să culegem! Acum muncim, ca mai târziu să ne bucurăm!
Îmi reamintesc continuu aceste lucruri și când vine vorba de creșterea copiilor:
..când rezultatele se lasă așteptate
..când spun a mia oară aceleași sfaturi și povețe
..când muncesc cu toată puterea mea fizic, emoțional și mental, dar nu se vede mai nimic în urma mea
..când spun, iar și iar, aceleași învățăminte, pe care aparent le ignoră toți ai casei
..când explic cu teorii, ipoteze și scenarii situații de viață pe care adolescenții mei le primesc cu ochii dați peste cap și „Hai, mamaaa!” prelungit.
Îmi aseamăn copiii cu o livadă: 6 pomi diferiți, cu nevoi diferite, cu roade diferite. Unii mai ușor de crescut, alții mai provocatori. Unii cu cerințe mai ușor de împlinit, alții mai sensibili, cu mai grele. Unii cu creștere rapidă, alții mai lentă. Eu, pomicultor neexperimentat, caut, citesc, mă informez ca fiecăruia în parte să-i dau ce are nevoie, nu doar să supraviețuiască, ci la momentul roadelor, să fie plini de fructe, să aibă crengi pline și coroană bogată.
Pentru toate mamele care simt că muncesc, ca și mine, degeaba: AZI e timp de pus SĂMÂNȚA ca să putem culege MÂINE un ROD. Hai să ne facem datoria cu toată inima și cu încredințarea că și culesul nostru va fi BOGAT!
Acum e timpul de semănat bun simț, empatie, credință. De „curățat” și „dat deoparte” uscăturile, părțile bolnave sau inutile. De îndreptat spre Soare, de adăpat din Cuvânt, de stat în căldura dragostei Lui. Acum e timpul de șters broboade de sudoare de pe frunte, ca mâine El să aibă unde pune o sărutare.
Cu drag,
Ancuța (o mamă în plin sezon de semănat😊)
Vă mulțumesc pentru vizita pe blogul Cuibulancutei. Dacă v-a plăcut acest articol, vă invit să dați un like sau un share. Vă aștept și pe Instagram la cuibulancutei!
Îți mulțumim, Ancuta!
Ca întotdeauna foarte incurajator😊🙏!
Bună, Ancuța!
Mulțumesc pentru tot ce scrii! Ma mai inspir și eu.
Eu sunt mama de 4 deocamdată, de 14,12, 6 și 3ani.
Cel Mare, băiatul,are examen anul acesta. Dar f greu ma înțeleg cu el. Deși el a fost mereu bun la invatatura, acum e f delasator și aerian. Cu telefonul avem o mare pba. Efectiv nu vrea sa ne dea parola sa ii punem timp și sa activam locația sa știm pe unde se duce. Astfel ca, având în vedere ca mai e doar o luna pana la examen, i-am confiscat telefonul. Dar el ne ameninta ca nu mai face nimic pt asta. Dar nu credem. Dar nuci nu știu ce e de făcut! 🫣
Tu cum procedezi cuvtelefonul la adolescenți?
Mulțumesc!
Laura
Cred că e nevoie de puțină negociere. Stat de vorbă, explicat ce se întâmplă dacă ia notă mică, ajuns cumva la un compromis sănătos pentru toată lumea. E tare dificilă perioada asta, dar trece!